Tartru subgingival. Cauze, simptome și tratament

Tartrul subgingival este una dintre cele mai periculoase probleme de igienă orală. Format sub linia gingiei, unde poate trece neobservat, acesta duce în timp la inflamații, retracții gingivale și poate provoca pierderea dinților, pentru că afectează direct structurile de susținere a acestora – gingia și osul alveolar. Înțelegerea cauzelor și tratarea la timp sunt esențiale pentru menținerea sănătății orale pe termen lung. 

Echipa Făuritorilor de de Bucurie îți explică, în cele ce urmează, de ce apare acest tip de tartru, ce simptome dă și la ce complicații duce, dacă nu este îndepărtat. Dacă recunoști semnele specifice, te așteptăm la una din clinicile noastre, Trident Cotroceni sau Trident Herăstrău, pentru un tratament adaptat nevoilor tale și sfaturi personalizate, care te vor ajuta să previi reapariția acestor depozite periculoase. 

Cauzele tartrului subgingival 

Formarea tartrului subgingival are la bază un proces lent, dar constant. Totul începe cu depunerea plăcii bacteriene – un film moale, lipicios, compus din resturi alimentare și bacterii. Când igiena orală nu este realizată corect, această placă se întărește în timp, prin adăugarea de săruri minerale din salivă, transformându-se în tartru. 

Deși placa bacteriană aderă la toate suprafețele dentare, zonele subgingivale – adică cele aflate sub marginea gingiei – sunt mai greu accesibile la periaj. Aici, bacteriile se dezvoltă într-un mediu fără oxigen, ceea ce favorizează formarea tartrului dur și aderent. 

Printre principalele cauze ale tartrului subgingival se numără: 

• igiena orală deficitară (periaj incorect sau neregulat, lipsa folosirii aței dentare); 

• predispoziția individuală la depuneri de tartru; 

• fumatul, care modifică compoziția salivei și favorizează aderența bacteriilor; 

• consumul frecvent de alimente bogate în zaharuri și carbohidrați; 

• fluxul salivar scăzut sau calitatea redusă a salivei; 

• absența detartrajelor profesionale regulate. 

Chiar și persoanele care se spală pe dinți zilnic pot dezvolta tartru subgingival, mai ales dacă nu efectuează controale periodice la medicul stomatolog pentru igienizare dentară profesională. 

Simptome asociate cu tartrul subgingival 

Tartrul subgingival este mai dificil de observat decât cel de la suprafața dinților, însă semnele sale devin evidente în timp. La început, pot apărea simptome discrete, cum ar fi sângerări gingivale ușoare la periaj sau un gust neplăcut în gură. 

Pe măsură ce depunerile se acumulează, bacteriile determină inflamația gingiei, ducând la gingivită – țesutul devine roșu, sensibil și se retrage ușor de pe dinte, lăsând spațiu pentru acumularea suplimentară de tartru. În stadiile avansate, inflamația se extinde către osul de susținere, determinând evoluția gingivitei către parodontoză. 

Printre simptomele frecvente se numără: 

• respirație urât mirositoare (halitoză persistentă); 

• sângerare la periaj sau masticație; 

• retracție gingivală; 

• sensibilitate dentară la cald/rece; 

• senzația de mobilitate a dinților; 

• gingii dureroase la atingere sau în timpul masticației. 

Ignorarea acestor simptome poate duce la pierderea progresivă a atașamentului gingival și a osului alveolar. 

Când e necesară vizita la medicul stomatolog 

Periajul obișnuit nu este eficient în îndepărtarea tartrului subgingival. De aceea, controalele periodice – ideal, o dată la 6 luni – sunt esențiale pentru depistarea timpurie. Medicul poate observa modificări la nivelul gingiei, adâncimea pungilor parodontale și prezența depozitelor dure pe rădăcina dintelui. 

Dacă ai ratat controlul și înlăturarea tartrului înainte să dea simptome, programează-te la stomatolog de la primele semne de inflamație gingivală – sângerare, umflare, miros neplăcut. Cu cât primești mai repede diagnosticul corect, cu atât tratamentul este mai simplu și mai eficient. 

Iar dacă observi retracții gingivale, sângerări persistente sau miros neplăcut, este momentul să soliciți o evaluare profesională de urgență. Depozitele sunt deja consistente și au început să creeze probleme. Intervenția terapeutică este absolut necesară pentru salvarea danturii tale. 

Cum punem diagnosticul de tartru subgingival 

Diagnosticul de tartru subgingival se stabilește exclusiv în cabinetul stomatologic, prin examinare clinică și investigații specifice. Medicul folosește sonde parodontale pentru a măsura adâncimea pungilor gingivale și pentru a evalua nivelul de atașament al gingiei la dinte. În cazurile avansate, se recomandă și radiografii dentare pentru a verifica gradul de resorbție osoasă și extinderea procesului inflamator. Radiografia panoramică sau cea retroalveolară pot evidenția depunerile calcificate situate sub linia gingiei. 

Un diagnostic complet include: 

• anamneza (obiceiuri de igienă orală, obiceiuri alimentare, fumat); 

• evaluarea clinică a gingiei (culoare, textură, retracție); 

• detecția depozitelor subgingivale; 

• măsurarea pungilor parodontale; 

• investigații imagistice, dacă este cazul. 

Stabilirea exactă a diagnosticului permite alegerea tratamentului potrivit și prevenirea complicațiilor. 

Complicațiile tartrului subgingival netratat 

Lăsat netratat, tartrul subgingival poate produce consecințe severe asupra sănătății dentare. În primul rând, bacteriile din compoziția sa determină inflamația cronică a gingiilor, care poate evolua de la gingivită la parodontoză – țesuturile care susțin dintele (gingia, ligamentele parodontale și osul alveolar) sunt distruse treptat. Pe măsură ce inflamația avansează, dintele devine mobil și, în final, poate fi pierdut. 

Complicațiile tartrului subgingival includ: 

• retracție gingivală accentuată; 

• formarea pungilor parodontale profunde; 

• infecții recurente; 

• pierdere osoasă alveolară; 

• mobilitate dentară crescută; 

• pierderea unuia sau mai multor dinți. 

Tratamentul tartrului subgingival 

Tratamentul tartrului subgingival are ca scop îndepărtarea completă a depunerilor și restabilirea sănătății gingivale. Aceste depozite dure nu pot fi eliminate prin periaj efectuat acasă, ci sunt necesare proceduri profesionale, realizate în cabinetul stomatologic. 

Detartraj subgingival manual 

Aceasta este metoda clasică, realizată cu instrumente fine, de curățare a rădăcinii dentare. Medicul folosește chiurete parodontale pentru a îndepărta depunerile dure și pentru a netezi suprafața dintelui, sub anestezie locală, pentru ca tu să nu resimți disconfort sau durere. 

Detartraj cu ultrasunete 

Detartrajul cu ultrasunete este metoda modernă cea mai utilizată în prezent. Aparatul cu ultrasunete emite vibrații de înaltă frecvență care desprind tartrul fără a afecta smalțul. În combinație cu irigarea cu soluții antiseptice, tratamentul asigură o curățare profundă și reduce încărcătura bacteriană din pungile parodontale. 

Chiuretaj în câmp închis 

Este recomandat atunci când tartrul subgingival a produs deja inflamații semnificative. Procedura presupune curățarea mecanică a rădăcinii dintelui și îndepărtarea stratului de cement (țesutul mineralizat care acoperă rădăcina dintelui) afectat. În urma tratamentului, gingia se poate reatașa corect la dinte, iar inflamația se reduce treptat. 

Chiuretaj în câmp deschis 

Când pungile parodontale sunt adânci (peste 5 mm), medicul poate decide o intervenție chirurgicală minoră pentru a ridica gingia și a curăța complet zona afectată. După îndepărtarea tartrului și a țesutului inflamat, gingia este suturată la loc, permițând vindecarea corectă și refacerea arhitecturii parodontale. 

Tratament complementar cu laser 

În clinicile dotate cu echipamente moderne, terapia cu laser este utilizată pentru sterilizarea pungilor parodontale și stimularea regenerării țesuturilor. Laserul reduce inflamația, sângerarea și disconfortul postoperator, accelerând vindecarea. Această tehnică este minim invazivă și foarte precisă. 

Tratament de întreținere 

După tratament, este esențial un program personalizat de monitorizare. Pacientul trebuie să revină periodic la control (la fiecare 3-6 luni) pentru evaluarea sănătății gingiei și detartraje de întreținere. Menținerea unei igiene riguroase acasă completează rezultatele tratamentului profesional. 

Cum se previne tartrul subgingival 

Prevenția este întotdeauna mai simplă și mai puțin costisitoare decât tratamentul. Tartrul subgingival poate fi prevenit printr-o igienă orală corectă și controale stomatologice regulate. Recomandările noastre sunt: 

• periajul corect de cel puțin două ori pe zi, cu o periuță adaptată nevoilor tale; 

• folosirea aței dentare și a dușului bucal pentru curățarea spațiilor interdentare; 

• clătirea zilnică cu apă de gură antibacteriană; 

• efectuarea unui detartraj și a unui periaj profesional la 6 luni; 

• renunțarea la fumat, dacă este cazul; 

• adoptarea unei alimentații echilibrate, cu limitarea zaharurilor. 

Menținerea igienei corecte previne acumularea plăcii bacteriene și, implicit, formarea tartrului subgingival, menținând gingiile sănătoase și respirația proaspătă. 

Păstrează-ți sănătatea orală, programează un detartraj la Trident 

Tartrul subgingival este o problemă serioasă, dar tratabilă, când este descoperită la timp. Intervenția profesională, urmată de o igienă orală corectă și de vizite periodice la stomatolog, sunt esențiale pentru a preveni apariția inflamațiilor gingivale și a bolilor parodontale. 

Făuritorii de Bucurie te pot ajuta să îți menții sănătatea dinților și a gingiilor prin proceduri moderne. Programează-te la una din clinicile noastre, Trident Cotroceni sau Trident Herăstrău, pentru consultație și tratament adaptat nevoilor tale.