Te speli pe dinți și tot ai probleme? 11 obiceiuri banale care îți distrug gingiile fără să știi

Ți s-a întâmplat să vezi sânge când te speli pe dinți, dar să treci repede peste acest moment? Să-ți spui că sigur e o întâmplare și nu are ce să fie în neregulă, de vreme ce tu îți îngrijești cu mare atenție dantura? Poate fi o greșeală uriașă. Igiena precară nu e singura cauză a afecțiunilor gingivale, acestea pot apărea inclusiv din cauza unor obiceiuri banale, iar în lipsa conștientizării și îndreptării acestor obiceiuri, te poți trezi cu probleme severe. 

Este important să înțelegi că gingiile dau semne subtile la început și abia când suferința e serioasă te „împing” către medicul stomatolog. Roșeața, sensibilitatea crescută, sângerările (chiar și rare) pot fi astfel de semne discrete. 

Dar să vedem ce-ți poate distruge gingia fără să știi. Făuritorii de Bucurie ai Clinicilor Trident îți explică unde se ascund inamicii ei: 

1. Periajul agresiv și periuța nepotrivită 

Ai senzația că un periaj puternic asigură o curățare mai eficientă, dar nu e chiar așa. Studiile arată că periajul agresiv afectează smalțul și traumatizează gingiile. Iar dacă folosești o periuță cu peri duri, faci și mai mult rău. 

Ce se întâmplă, într-un timp mai scurt sau mai lung: 

• marginile gingivale se retrag; 
• apare sensibilitatea dentară; 
• gingiile sângerează mai ușor. 

Ce trebuie să faci pentru a preveni aceste probleme: 

• alege o periuță cu peri moi; 
• folosește mișcări scurte, delicate, cu periuța într-un unghi de 45° (dinspre gingie spre dinte); 
• dacă folosești o periuță electrică, nu apăsa (sau folosește una cu senzor de presiune). 

2. Periajul imediat după masă 

După ce mănânci, mediul din gură devine temporar mai acid, iar smalțul trece printr-o fază de „înmuiere” superficială. Gingia este și ea mai sensibilă, mai ales dacă alimentele au fost dure, condimentate sau acide. Dacă te speli pe dinți imediat, perii pot produce o abraziune mai pronunțată, iritând marginea gingivală și favorizând apariția retracțiilor sau a sensibilității dentare. Recomandăm o pauză de 30 de minute, pentru ca PH-ul oral să revină la normal. 

3. Amânarea vizitei la stomatolog 

Resturile alimentare și bacteriile te pot învinge la jocul „de-a v-ați ascunselea”. Oricât de atent ar fi ritualul tău de curățare, pe dinți și la baza lor pot rămâne particule fine care, în timp, prin acumulare, formează placa bacteriană și apoi tartrul – vinovate pentru carii, gingivită și boala parodontală (parodontoză). O igienă corectă și completă presupune efectuarea unei curățări profesionale, constând în detartraj, Air Flow și periaj profesional, o dată la 6 luni sau chiar mai des. Amânarea controlului periodic și a acestei igienizări îți pune și dantura, și gingiile în pericol. 

4. Gustările dese și băuturile acide 

Acestea pot crea un mediu acid în cavitatea bucală, iar acizii afectează smalțul, dar și gingiile, care devin mai vulnerabile. Semne că acest obicei ar putea fi cauza problemei cu care te confrunți:  

• iritație și inflamație gingivală; 
• smalț erodat la baza dintelui, lângă gingie, „baza” ideală pentru dezvoltarea cariilor de colet; 
• sensibilitate accentuată. 

Ce poți face? 

• Spală-te pe dinți la 30 de minute după ce ai consumat astfel de alimente sau băuturi și completează rutina de curățare cu dușul bucal, pentru a elimina toate resturile și ață dentară. 
• Consumă apă după alimentele acide. 
• Redu frecvența gustărilor și cantitatea de băuturi acidulate consumate. 

5. Curățarea cu ajutorul scobitorilor 

Când ești la masă, scobitoarea te poate scăpa rapid de un rest alimentar prins între dinți, dar folosirea ei repetată crește riscul de afecțiuni gingivale. Prin presiune excesivă, nu doar că riști să rănești gingia, ci și să împingi bacteriile în șanțul gingival, unde pot declanșa gingivita, precursorul bolii parodontale. 

Alternativa corectă și sigură pentru sănătatea ta orală este să folosești ața dentară pentru a elimina resturile alimentare dintre dinți, atunci când nu ai la îndemână dușul bucal. 

6. Fumatul 

Fumatul afectează direct gingiile prin vasoconstricție: reduce diametrul vaselor de sânge, scăzând fluxul de oxigen și nutrienți. Această lipsă de vascularizație maschează inflamația: gingiile pot să nu sângereze, deși țesutul este deja deteriorat. În timp, fumatul accelerează pierderea atașamentului gingival, favorizează parodontita și reduce semnificativ eficiența tratamentelor stomatologice. Practic, degradarea are loc „în tăcere”. 

7. Atingerea gingiilor cu obiecte sau cu mâinile murdare 

Curățarea resturilor alimentare cu unghiile, atingerea gingiei cu mâna nespălată când simți un disconfort, rosul unui capăt de creion – toate aceste gesturi aparent inofensive introduc bacterii direct în șanțul gingival. De asemenea, pot produce microtraumatisme care nu se vindecă întotdeauna complet. În timp, leziunile repetate duc la inflamație, sângerări spontane și cresc riscul de gingivită. 

8. Utilizarea frecventă a apei de gură cu alcool 

Apa de gură cu alcool are efect antimicrobian și este eficientă pe termen scurt împotriva plăcii bacteriene și a mirosului neplăcut, dar utilizată zilnic sau de mai multe ori pe zi, devine agresivă pentru gingii. Alcoolul usucă mucoasa orală și determină o scădere a producției de salivă, esențială pentru protecția naturală a gingiilor. Uscăciunea persistentă duce la iritație, sensibilitate și chiar la retracții, în zonele vulnerabile. 

9. Respiratul pe gură, mai ales noaptea 

Poate părea un detaliu nesemnificativ, dar respirația orală constantă transformă cavitatea bucală într-un mediu uscat, iar lipsa salivei favorizează inflamația gingivală. După un timp, gingiile pot deveni roșii, iritate, poate să apară respirația urât mirositoare și crește riscul de gingivită. 

Este important să verifici dacă ai deviație de sept sau alergii cronice care împiedică respirația normală, nazală. Tratarea lor corectează, de regulă, obiceiul vicios al respirației orale. Iar până la rezolvarea problemei, discută cu medicul despre oportunitatea folosirii unui umidificator în dormitor și în camerele în care stai mai mult.  

10. Bruxismul 

Gingiile suferă când dinții sunt suprasolicitați. Bruxismul pune asupra dinților o presiune mult mai mare decât în timpul mestecatului normal, iar această forță nu afectează doar smalțul, ci și țesuturile de susținere, destabilizând structurile parodontale. Poți să nici nu știi că scrâșnești noaptea din dinți, dar să observi sângerări sau retracții gingivale inexplicabile. 

Semne posibile de bruxism, care trebuie să te îndrepte către medic sunt:  

• te trezești cu maxilarele încleștate; 
• ai dureri de maxilare; 
• ai dureri de cap dimineața; 
• observi smalț tocit sau microfisuri. 

Stomatologul te poate ajuta prin evaluarea ocluziei și corectarea ei, la nevoie, și prin recomandarea unei gutiere speciale pentru bruxism. Complementar, ai nevoie să deprinzi tehnici de gestionare a stresului – una dintre principalele cauze ale scrâșnitului din dinți. 

11. Folosirea dinților ca „unealtă” 

Afectează gingiile în același mod ca bruxismul: forțele aplicate se transmit de la dinți la țesuturile de susținere. Dacă ți-ai făcut un obicei din a-ți roade unghiile, a deschide ambalaje cu dinții sau a sparge în același mod coaja tare a fructelor (alune, fistic), reține că îți pui în pericol sănătatea orală! Este important să corectezi onicofagia și să renunți la a-ți folosi dinții ca „unelte”. 

Cum îți dai seama că gingiile tale sunt afectate și când devine situația urgentă? 

Semnele timpurii sunt discrete, dar importante: 

• apar sângerări când te speli pe dinți; 
• observi roșeață sau umflături la nivelul gingiilor; 
• respirația începe să miroasă neplăcut; 
• gingia devine mai sensibilă; 
• se declanșează retracția gingivală; 
• poți resimți disconfort la mestecat. 

Oricare dintre aceste manifestări fac necesară prezentarea la stomatolog, iar când sunt prezente mai multe simptome, urgentează vizita, pentru a primi tratamentul adecvat înainte să apară complicațiile. Este important să nu amâni nici măcar cu o zi consultația, dacă te confrunți cu: 

• sângerări abundente sau persistente; 
• durere puternică; 
• puroi (semn de infecție); 
• mobilitate dentară; 
• retracție gingivală semnificativă. 

Acestea pot indica o gingivită severă sau chiar debutul parodontitei – o boală care, netratată, poate duce la pierderea dinților. 

Te așteptăm cu tratamente și sfaturi personalizate. Programează-te la Trident 

Dacă te confrunți astfel de probleme, deși faci tot ce este recomandat pentru sănătatea ta orală, te așteptăm într-una din clinicile noastre, Trident Cotroceni sau Trident Herăstrău. O evaluare atentă și o discuție amănunțită ar trebui să ducă la identificarea obiceiurilor care îți afectează gingiile fără să-ți dai seama. 

Programează-te pentru consultație și unul dintre Făuritorii noștri de Bucurie va avea grijă să pună la punct un plan personalizat de îngrijire care să asigure sănătatea gingiilor tale pe termen lung.