Gingivita la copii. Cauze, simptome și tratament

Deși mulți părinți asociază afecțiunile gingivale cu vârsta adultă, realitatea este că gingivita apare și la copii, din cauza igienei orale necorespunzătoare, alimentației dezechilibrate sau a unor factori genetici. Iar dacă este ignorată sau netratată, poate duce la complicații serioase, inclusiv parodontoză și pierderea dinților. 

Află, în continuare, cum depistezi gingivita de la primele semne, ca să te poți adresa imediat Făuritorilor de Bucurie ai Clinicilor Trident din București și să previi, astfel, probleme mai grave de sănătate orală. La Trident Diminutiv, copilul tău primește îngrijirea de care are nevoie într-un mediu prietenos, unde tratamentele sunt lipsite de durere, iar medicii stomatologi, specializați în lucrul cu cei mici.  

Ce este gingivita 

Gingivita este o afecțiune inflamatorie a gingiilor, caracterizată prin roșeață, edem și sângerare la periaj, sensibilitate sau durere, respirație urât mirositoare și retracție gingivală. La copii, gingivita apare în principal ca urmare a acumulării de placă bacteriană la baza dinților, dar există și alte cauze. 

Deși este o afecțiune reversibilă în stadii incipiente, netratată corespunzător, gingivita poate evolua spre forme mai grave de boală parodontală, afectând osul care susține dinții și ducând la edentație. 

Ce cauzează gingivita la copii 

• Igiena orală incorectă sau insuficientă este principalul vinovat pentru apariția gingivitei la copii. Când cei mici nu se spală pe dinți de două ori pe zi sau periajul este superficial, placa bacteriană se acumulează rapid, provocând inflamația gingiilor. 

• Alimentația bogată în zaharuri – consumul frecvent de dulciuri, sucuri acidulate sau gustări procesate favorizează dezvoltarea bacteriilor. 

• Schimbările hormonale din perioada preadolescenței și adolescenței pot sensibiliza gingiile, făcându-le mai vulnerabile la inflamații. 

• Respirația orală – copiii care respiră frecvent pe gură au gingiile mai uscate, iar acest lucru contribuie la inflamație. 

• Aparatele dentare – brackeții și alte componente pot îngreuna curățarea dinților, favorizând acumularea plăcii bacteriene. 

• Predispoziția genetică – unii copii pot avea o sensibilitate crescută la inflamațiile gingivale moștenită de la părinți. 

Tipuri de gingivită la copii 

Gingivita la copii este de mai mult tipuri (în funcție de factorul declanșator), iar fiecare dintre acestea vine cu particularitățile sale, cu riscurile sale și cu abordarea terapeutică specifică. În toate cazurile este necesară însă monitorizarea de către stomatolog și supravegherea de către părinți a copilului în timpul igienizării dinților, pentru a-i corecta tehnica de periaj, dacă este necesar. 

Gingivita indusă de placa bacteriană 

Este cea mai comună formă de gingivită la cei mici și apare ca urmare a acumulării plăcii bacteriene la nivelul liniei gingivale. Dacă rutina de îngrijire este deficitară – copilul nu se spală pe dinți corect sau suficient de des -, bacteriile se dezvoltă rapid, inflamează gingiile și determină o sângerare ușoară în timpul periajului. Acest tip de boală este reversibil, dacă se instituie rapid o igienă orală riguroasă. 

Pe lângă periajul zilnic, folosirea aței dentare și a apei de gură (în funcție de vârstă, la recomandarea medicului), sunt esențiale controalele stomatologice regulate. Chiar și o igienă aparent bună poate fi ineficientă fără o igienizare dentară profesională periodică, ce poată asigura îndepărtarea tartrului și a plăcii bacteriene inclusiv din zonele greu accesibile. 

Gingivita asociată cu aparatele ortodontice 

Copiii și adolescenții care poartă aparate dentare fixe sunt mai predispuși la acumularea plăcii bacteriene, deoarece brackeții, arcurile și benzile elastice creează numeroase zone de retenție pentru resturi alimentare. Necurățate corespunzător, aceste spații devin focare inflamatorii, iar gingivita apare ca reacție la prezența constantă a bacteriilor și a iritației mecanice. 

Este important ca părinții să acorde o atenție deosebită igienei orale a copilului în perioada tratamentului ortodontic. Folosirea dușului bucal, a periuțelor interdentare și a unor paste de dinți speciale poate reduce semnificativ riscul de gingivită. Vizitele periodice la stomatolog pentru curățare profesională ajută la menținerea sănătății gingiilor în această perioadă. 

Gingivita hormonală 

Această formă de gingivită apare, în general, la preadolescenți și adolescenți, fiind determinată de modificările hormonale specifice pubertății. Creșterea nivelului de estrogen și testosteron influențează răspunsul inflamator al gingiilor, făcându-le mai sensibile la prezența plăcii bacteriene. Gingiile pot deveni roșii, umflate și pot sângera cu ușurință, chiar dacă igiena orală este corectă. 

În acest caz, tratamentul nu constă doar în îmbunătățirea igienei, ci și în adaptarea acesteia la nevoile fiziologice ale copilului aflat în perioada de creștere. Medicul stomatolog poate recomanda produse de igienă orală cu acțiune antiinflamatoare și programe de igienizare profesională mai frecvente. Conștientizarea acestui tip de gingivită este esențială pentru a preveni agravarea afecțiunii. 

Gingivita eritematoasă liniară (rară) 

Această formă de gingivită este mai rar întâlnită și este adesea asociată cu o scădere a imunității sau cu anumite afecțiuni sistemice (apare în special la copiii cu infecții virale sau bacteriene cronice ori la cei care urmează tratamente imunosupresoare). Se caracterizează printr-o linie roșie subțire de-a lungul marginii gingivale, iar inflamația este adesea persistentă, chiar și în prezența unei igiene orale corecte.  

Pentru diagnosticarea corectă este necesară o evaluare detaliată, iar tratamentul poate implica, pe lângă igienizarea locală, și administrarea unor tratamente generale sau antimicrobiene. Monitorizarea pe termen lung este adesea necesară pentru a preveni recurențele. 

Simptomele gingivitei la copii 

Simptomele gingivitei la copii pot fi subtile la început, motiv pentru care se poate întâmpla ca părinții să nu observe că există o problemă până când aceasta nu devine evidentă. Printre cele mai frecvente semne că avem de-a face cu o urgență stomatologică se numără: 

• gingii roșii, inflamate sau umflate; 

• sângerare la periaj sau atunci când copilul mușcă din alimente mai dure (mere, morcovi, pâine prăjită); 

• respirație neplăcută (halenă); 

• disconfort sau durere la nivelul gingiilor; 

• reticență la periaj, din cauza durerii; 

• retracția gingivală (în cazuri mai avansate). 

Când e necesară vizita la medicul pedodont 

Vizita la specialistul în pedodonție este recomandată imediat ce observi semne de gingivită la copilul tău. Pedodontul este medicul stomatolog specializat în tratamentul problemelor de sănătate orală ale celor mici, având competențele și abordarea potrivită pentru a diagnostica și trata afecțiunile gingivale la vârste fragede. El va recomanda un tratament personalizat, în funcție de gravitatea inflamației și de factorii declanșatori. 

Recomandarea noastră este însă să nu aștepți apariția acestor semne. Dacă îți faci un obicei din veni cu copilul la Făuritorii noștri de Bucurie la fiecare 6 luni, pentru un control de rutină și igienizare profesională, poți preveni gingivita și alte probleme dentare. 

Riscurile gingivitei netratate 

Lăsată netratată, gingivita poate avea consecințe serioase asupra sănătății orale a copilului. Deși pare o problemă minoră, inflamația gingivală persistentă afectează structurile profunde ale cavității bucale. 

Printre cele mai importante riscuri se numără: 

• evoluția spre parodontoză, o infecție mai profundă, care afectează osul și ligamentele ce susțin dinții; 

• pierderea prematură a dinților temporari sau definitivi, din cauza slăbirii atașamentului dintre dinte și os; 

• afectarea erupției dentare – infecțiile gingivale pot interfera cu dezvoltarea normală a dinților; 

• durere și disconfort, care pot determina copilul să evite alimentația, periajul sau chiar interacțiunile sociale; 

• probleme de vorbire și de masticație. 

Tratamentul gingivitei la copii 

Tratamentul gingivitei la copii depinde în mod direct de tipul de inflamație prezent și de cauzele care au dus la apariția acesteia. Abordarea terapeutică trebuie să fie personalizată, adaptată vârstei copilului, gradului de severitate al afecțiunii și eventualelor probleme asociate. În toate cazurile, un diagnostic corect pus de medicul pedodont este esențial pentru alegerea celui mai eficient plan de acțiune. 

Tratamentul gingivitei induse de placa bacteriană 

În această formă, tratamentul are ca obiectiv principal îndepărtarea plăcii bacteriene și corectarea obiceiurilor de igienă orală. În primul rând, medicul stomatolog va efectua un detartraj profesional – o procedură neinvazivă, prin care sunt îndepărtate depozitele dure de tartru de pe dinți și de sub linia gingivală. Această intervenție este urmată, de regulă, de periaj profesional și, uneori, de aplicarea topică a unui antiseptic (precum clorhexidina) pentru reducerea inflamației. 

Acasă, copilul trebuie să se spele pe dinți de cel puțin două ori pe zi, timp de minimum două minute, folosind o periuță cu peri moi și o pastă de dinți recomandată pentru vârsta sa. Este important ca părinții să supervizeze periajul la copiii mai mici și să încurajeze folosirea zilnică a aței dentare, mai ales în spațiile interdentare greu accesibile. 

Tratamentul gingivitei asociate cu aparatele ortodontice 

Tratamentul începe prin identificarea și curățarea zonelor unde aparatul dentar reține resturi alimentare și bacterii. Igienizarea profesională este obligatorie și trebuie realizată periodic, în funcție de indicațiile medicului specializat în ortodonție și ale medicului pedodont.  

Acasă, trebuie folosite periuța interdentară, dușul bucal și, uneori, o pastă de dinți cu acțiune antibacteriană specifică. Pentru inflamațiile ușoare, se pot aplica geluri calmante și antiinflamatoare, în timp ce cazurile moderate pot necesita clătiri locale cu apă de gură antiseptică sau tratamente topice cu peroxid de hidrogen sau clorhexidină. Este posibil ca medicul să recomande și schimbarea obiceiurilor alimentare – reducerea consumului de dulciuri, băuturi acidulate sau alimente care se pot bloca în aparatul dentar. 

Tratamentul gingivitei hormonale 

Nu se poate controla dezechilibrul hormonal specific vârstei, dar se pot reduce drastic factorii agravanți. Igienizarea profesională frecventă (la 3 luni), combinată cu instruirea adolescentului privind tehnica corectă de periaj și folosirea mijloacelor auxiliare (ață dentară, apă de gură), sunt fundamentale. 

În acest caz, sunt recomandate produsele de igienă orală cu efect antiinflamator și conținut redus de agenți iritanți. În plus, pot fi benefice suplimente alimentare (precum vitamina C și coenzima Q10), pentru susținerea sănătății gingivale, dar numai la recomandarea medicului pediatru. 

Este important ca adolescentul să fie motivat să își îngrijească dinții chiar și în lipsa durerii, pentru a preveni agravarea simptomelor. 

Tratamentul gingivitei eritematoase liniare 

Această formă rară de gingivită necesită o atenție suplimentară, deoarece igienizarea locală poate fi insuficientă. Tratamentul trebuie să fie dublat de o evaluare medicală completă, pentru a identifica eventualele afecțiuni sistemice care pot contribui la persistența inflamației. În funcție de gravitate, medicul pedodont poate colabora cu medicul pediatru pentru a stabili dacă este nevoie de tratament general (de exemplu, antimicrobiene sistemice sau terapie antivirală). 

Local, se recomandă detartrajul și igienizarea profesională, urmate de aplicarea de geluri antiseptice sau antiinflamatoare. În unele cazuri, pot fi indicate apă de gură cu clorhexidină (doar la indicația medicului și pe termen limitat) sau produse cu aloe vera și acid hialuronic, pentru calmarea gingiilor. Monitorizarea regulată este esențială, deoarece această formă de gingivită tinde să recidiveze. 

Cum eviți formarea plăcii bacteriene, pentru a preveni apariția gingivitei 

Prevenția este cheia în lupta împotriva gingivitei la copii. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase încă de la vârste fragede este esențială pentru o cavitate bucală sănătoasă pe termen lung. 

Recomandările generale de care trebuie să ții cont sunt: 

• periajul de două ori pe zi, cu o periuță de dinți potrivită vârstei și cu pastă de dinți cu fluor; 

• folosirea aței dentare de la apariția primilor dinți; 

• vizite regulate la medicul pedodont, cel puțin o dată la 6 luni, pentru igienizări și control; 

• alimentație echilibrată, cu un consum redus de zahăr și alimente procesate; 

• hidratare corespunzătoare – saliva are un rol important în curățarea naturală a dinților și gingiilor; 

• învățarea prin joc – implică-l pe copil în activități interactive, care să transforme periajul într-o rutină plăcută. 

Făuritorii de Bucurie au grijă de sănătatea orală a copilului tău 

Sănătatea dinților și a gingiilor sunt ingredientele unui zâmbet plin de bucurie, și cine nu vrea să vadă copiii zâmbind tot timpul? Te așteptăm într-una din clinicile noastre din București, Trident Cotroceni sau Trident Herăstrău, cu toate „armele” necesare luptei cu gingivita la copii: medici cu experiență, tehnologie avansată, ce permite efectuarea de tratamente fără durere, un mediu prietenos și multă, multă bună dispoziție, pentru a transforma vizita celor mici la noi într-o experiență plăcută. 

Programează o consultație la unul dintre Făuritorii de Bucurie Trident, pentru a făuri o sănătate orală fără cusur pentru copilul tău.