Cariile la rădăcina dintelui. Cauze, simptome și opțiuni de tratament

Caria la rădăcina dintelui poate avea consecințe serioase asupra sănătății orale. Mai vulnerabilă în fața bacteriilor decât coroana dentară, suprafața radiculară se poate deteriora rapid și dacă nu se intervine prompt cu tratamentul adecvat, se poate ajunge inclusiv la edentație. 

Echipa Făuritorilor de Bucurie îți explică, în cele ce urmează, de ce apare acest tip de carie, care sunt semnalele de alarmă și de ce este important să nu omiți niciun control stomatologic, chiar dacă, aparent, totul este în regulă și nu te deranjează nimic la nivelul dinților sau gingiilor. De multe ori, leziunile radiculare evoluează silențios, iar când apar simptomele, pot fi deja avansate și problematice. 

Ce cauzează cariile la rădăcina dintelui 

Caria la rădăcina dintelui apare atunci când bacteriile din cavitatea orală produc acizi care atacă structurile dentare expuse. Spre deosebire de coroană, care e protejată de smalț, suprafața radiculară este acoperită de cement și dentină, țesuturi mai puțin rezistente la atacul acid. 

De cele mai multe ori însă, aceste leziuni nu sunt rezultatul unei singure cauze, ci al unei combinații de factori care favorizează acumularea plăcii bacteriene și expunerea rădăcinilor. Să vedem care sunt acestea: 

Retracția gingivală 

Retracția gingivală, care poate fi cauzată de boala parodontală, periajul agresiv, traumatismele locale, bruxism sau modificările asociate înaintării în vârstă, reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale apariției cariilor radiculare. Atunci când linia gingiei coboară, expunând rădăcina dintelui, aceasta intră în contact direct cu bacteriile, resturile alimentare și acizii produși în urma metabolismului bacterian. 

Igiena orală insuficientă 

Periajul incorect sau neregulat, lipsa utilizării aței dentare, a dușului bucal și a igienizării dentare profesionale, efectuată periodic în cabinetul stomatologic, favorizează acumularea plăcii bacteriene la nivelul liniei gingivale și pe suprafețele radiculare expuse. În timp, bacteriile produc acizi care demineralizează structurile dentare. 

Xerostomia (gura uscată) 

Saliva joacă un rol esențial în protecția dinților, deoarece neutralizează acizii, contribuie la remineralizarea smalțului și ajută la eliminarea bacteriilor și a resturilor alimentare. Persoanele care suferă de xerostomie au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta carii, inclusiv la nivelul rădăcinilor dentare. 

Reducerea fluxului salivar poate apărea în urma administrării anumitor medicamente, a tratamentelor oncologice, în bolile autoimune sau ca efect al procesului natural de îmbătrânire. 

Alimentația și stilul de viață 

Bacteriile responsabile de apariția cariilor utilizează zaharurile din alimentație pentru a produce acizi. Consumul repetat de dulciuri, băuturi carbogazoase, produse de patiserie sau gustări bogate în carbohidrați fermentabili menține mediul oral acid pentru perioade îndelungate. În aceste condiții, structurile radiculare expuse sunt afectate mai rapid decât smalțul dentar, iar riscul apariției leziunilor carioase crește considerabil. 

Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt, de asemenea, factori de risc pentru dezvoltarea cariilor, atât la nivelul coroanei, cât și la nivelul rădăcinii. 

Boala parodontală 

Parodontoza determină, în timp, retragerea gingiilor și expunerea suprafețelor radiculare. În plus, pungile parodontale create în jurul dinților afectați pot favoriza acumularea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare, menținând un mediu propice dezvoltării infecțiilor. Din acest motiv, pacienții cu boală parodontală prezintă mai frecvent și carii la nivelul rădăcinii dentare. 

Vârsta înaintată 

Odată cu înaintarea în vârstă, retracția gingivală devine mai frecventă. În plus, se poate reduce secreția salivară, pot apărea dificultăți în efectuarea igienei orale și lucrări protetice care pot favoriza retenția plăcii bacteriene. Aceste modificări fac ca persoanele vârstnice să fie mai predispuse la apariția cariilor radiculare. 

Dexteritatea manuală redusă și declinul cognitiv sunt, de asemenea, legate de creșterea incidenței acestui tip de leziuni. 

Simptomele cariilor aflate la rădăcina dintelui 

În stadiile inițiale, o carie apărută la rădăcina dintelui poate evolua fără simptome evidente. Din acest motiv, multe cazuri sunt descoperite în timpul controalelor stomatologice de rutină sau prin intermediul radiografiilor. Pe măsură ce leziunea avansează, pot apărea însă manifestări care indică afectarea structurii dentare. Recunoașterea acestora și prezentarea rapidă la medicul stomatolog pot contribui la tratarea afecțiunii înainte de apariția complicațiilor. 

Sensibilitate dentară 

Sensibilitatea la rece, cald, dulce sau la alimente acide poate semnala o carie la rădăcina dintelui. Deoarece dentina este străbătută de numeroase canale microscopice care comunică cu nervul dintelui, stimulii externi pot provoca disconfort sau durere atunci când structura radiculară este afectată. 

Durere și disconfort la masticație 

Când leziunea avansează în profunzime, pot apărea dureri spontane sau disconfort în timpul masticației. Aceste manifestări se accentuează pe măsură ce leziunea progresează și pot deveni persistente, afectând alimentația și activitățile cotidiene. În acest punct, consultul stomatologic devine o urgență. 

Apariția unei cavități sau a unei zone moi pe rădăcina expusă 

În stadiile avansate, caria radiculară poate determina formarea unei cavități vizibile la nivelul rădăcinii expuse. Uneori, pacientul poate observa o mică adâncitură în apropierea gingiei sau poate simți cu limba că suprafața dintelui nu mai este netedă, prezentând neregularități. Pe măsură ce structura dentară este afectată, zona respectivă poate deveni mai moale și mai fragilă comparativ cu țesuturile sănătoase din jur. Totodată, pot fi observate modificări de culoare. 

Retenție alimentară 

Pe măsură ce caria radiculară evoluează, poate apărea o mică zonă de retenție la baza dintelui, în care resturile alimentare tind să se acumuleze mai ușor. Pacientul poate observa că anumite alimente, în special cele fibroase sau cu consistență moale, rămân frecvent blocate în aceeași regiune și sunt dificil de îndepărtat prin simpla clătire a gurii. Această retenție alimentară favorizează dezvoltarea bacteriilor și poate accelera degradarea țesuturilor dentare deja afectate. 

Inflamație gingivală și halitoză 

În unele situații, caria radiculară poate fi asociată cu inflamația gingivală. Acest lucru se întâmplă deoarece suprafața deteriorată favorizează acumularea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare, care pot irita țesuturile moi din jurul dintelui. Gingia poate deveni roșie, ușor umflată și mai sensibilă la atingere. De asemenea, pot fi observate sângerări în timpul periajului sau al folosirii aței dentare și se poate instala halitoza. 

Medic: „Caria dezvoltată la rădăcina dintelui e mai agresivă decât cea apărută la nivelul coroanei” 

„Caria dezvoltată la rădăcina dintelui este adesea mai agresivă decât cea apărută la nivelul coroanei, deoarece țesuturile radiculare sunt mai puțin rezistente la atacul bacterian. Din acest motiv, evoluția leziunii poate fi mult rapidă, iar întârzierea tratamentului poate duce la afectarea severă a structurii dentare și la necesitatea unor proceduri complexe de restaurare”, explică dr. Flavia Georgescu, medic stomatolog. 

Ce trebuie să faci pentru a preveni complicațiile? „Controalele de rutină și igienizările periodice sunt cheia unei profilaxii eficiente. Recomandăm vizita la stomatolog la câteva luni chiar și în lipsa simptomelor, pentru că ne dă ocazia de a depista eventualele carii în stadii incipiente, prin evaluare clinică și imagistică, și de a discuta despre rutina de îngrijire orală adecvată situației fiecărui pacient”, precizează medicul. 

De ce e importantă vizita la medicul stomatolog 

Consultațiile stomatologice periodice joacă un rol esențial în depistarea precoce a cariilor radiculare. Deoarece multe dintre leziuni sunt dificil de observat de pacient, examinarea profesională permite identificarea acestora înainte să provoace simptome importante. 

În timpul controlului, medicul stomatolog evaluează starea gingiilor, gradul de retracție gingivală, prezența plăcii bacteriene și integritatea suprafețelor radiculare, apoi poate recomanda investigații imagistice pentru a confirma caria la nivelul rădăcinii dintelui și a stabili cu exactitate cât de extinsă este. 

Diagnosticarea timpurie poate reduce semnificativ costurile și complexitatea tratamentului, o leziune identificată în fază incipientă putând fi tratată mult mai simplu decât una care a ajuns să afecteze nervul dintelui sau structurile de susținere. 

Tratamentul cariilor la rădăcina dintelui 

Tratamentul cariei radiculare este stabilit în funcție de dimensiunea și profunzimea leziunii, dar și de starea generală a dintelui. În general, cu cât intervenția este realizată mai devreme, cu atât șansele de conservare sunt mai mari, iar procedurile necesare sunt mai simple și mai puțin invazive. 

Obturație dentară 

Una dintre soluțiile terapeutice utilizate cel mai frecvent este obturația dentară (plomba). Procedura presupune îndepărtarea țesutului afectat și curățarea atentă a zonei, urmată de refacerea morfologiei dintelui cu ajutorul materialelor compozite moderne. Acestea redau funcționalitatea și estetica și protejează zona tratată împotriva unei noi infiltrații bacteriene. 

Tratamente de remineralizare 

Când caria radiculară este identificată într-un stadiu incipient, înainte de apariția cavității propriu-zise, medicul poate recomanda măsuri de remineralizare a țesuturilor afectate. Produsele pe bază de fluor, precum gelurile sau lacurile fluorurate, pot fi utilizate pentru a încetini sau chiar de a stopa progresia leziunii, prin întărirea structurii dentare. 

Tratament endodontic 

În situația în care leziunea a avansat și a ajuns la nivelul pulpei dentare, afectând nervul, devine necesar tratamentul endodontic pentru eliminarea sursei de infecție și salvarea dintelui. Procedura constă în îndepărtarea țesutului pulpar afectat, curățarea și dezinfectarea canalelor radiculare, urmată de obturarea lor etanșă. 

Tratament parodontal asociat 

Dacă apariția cariei radiculare este asociată cu retracție gingivală sau boală parodontală, tratarea exclusivă a leziunii carioase nu este suficientă, ci pot fi necesare tratamente parodontale pentru controlul inflamației și îmbunătățirea sănătății țesuturilor. Abordarea integrată contribuie la reducerea riscului de recidivă. 

Extracție și reconstrucție 

În cazurile foarte avansate, în care structura dintelui este grav compromisă și nu mai poate fi restaurată într-un mod predictibil, extracția poate reprezenta singura soluție terapeutică. În astfel de situații, este importantă planificarea înlocuirii dintelui lipsă pentru a restabili funcția masticatorie și echilibrul arcadei dentare. Cele mai frecvente opțiuni includ implanturile dentare, punțile dentare sau protezele, în funcție de particularitățile fiecărui pacient și de recomandarea medicului stomatolog. 

Un control programat la timp te poate feri de complicații. Vino la Trident 

Păstrarea sănătății orale e o muncă de echipă. Oricât de riguros ai fi în efectuarea igienei orale și oricâtă atenție ai acorda alimentației, ai nevoie de vizite regulate la stomatolog pentru evaluarea dinților și gingiilor, igienizarea profesională a cavității bucale și o discuție aplicată cu medicul tău privind măsurile profilactice care ți se potrivesc cel mai bine. 

Un control programat la timp poate ajuta la depistarea afecțiunilor care evoluează silențios, cum este caria dezvoltată la rădăcina dintelui, și te poate feri de complicații. Programează-te la una dintre clinicile noastre, Trident Herăstrău sau Trident Cotroceni.