Malocluzia. Ce este, cauze, tipuri și tratament

Zâmbești cu bucurie când ai nu doar dinți albi și sănătoși, ci și o dantură aliniată. Mușcătura incorectă, o problemă de sănătate orală cunoscută medical sub denumirea de malocluzie și determinată de malpoziția dinților, poate afecta semnificativ estetica dentară, dar și funcții orale precum masticația sau vorbirea. 

Făuritorii de Bucurie ai Clinicilor Trident îți explică, în cele ce urmează, care sunt consecințele acestei anomalii dentare asupra sănătății orale și generale și cum poate fi ea tratată, în prezent, cu ajutorul medicilor ortodonți. 

Ce este malocluzia dentară 

Malocluzia, o afecțiune dentară destul de frecvent întâlnită atât la copii, cât și la adulți (afectează 56% din populație, la nivel global), reprezintă alinierea incorectă a dinților și raportul anormal dintre arcadele dentare atunci când gura este închisă. 

În mod ideal, atunci când maxilarul superior și mandibula se întâlnesc, dinții se suprapun într-o anumită manieră pentru a permite masticația eficientă, vorbirea clară și menținerea unei estetici armonioase. Atunci când acest echilibru este perturbat, apar probleme de natură estetică – dinți strâmbi sau înghesuiți – și funcțională. O mușcătură incorectă poate duce la dificultăți de masticație, uzură dentară excesivă, tulburări de vorbire și chiar dureri la nivelul articulației temporo-mandibulare (ATM). 

Malocluzia poate fi ușoară, trecând uneori neobservată, sau severă, caz în care afectează calitatea vieții. 

Principalele cauze ale malocluziei dentare  

Malocluzia are, de cele mai multe ori, o componentă genetică, dar există și factori dobândiți care o pot favoriza sau agrava. 

• Anomaliile scheletale, precum prognatismul mandibular (mandibula prea dezvoltată) sau retrognatismul (o mandibulă prea mică în raport cu maxilarul), sunt adesea ereditare. 

• Obiceiurile vicioase (suptul degetului, utilizarea prelungită a suzetei sau a biberonului) pot afecta dezvoltarea maxilarului și mandibulei și poziționarea dinților. 

• Respirația orală, cauzată de probleme ORL, influențează poziția limbii și dezvoltarea arcadelor. 

• Pierderea prematură a dinților de lapte (din cauza cariilor sau a altor probleme de sănătate orală netratate) ori întârzierea înlocuirii lor poate duce la deplasarea dinților permanenți. 

• Traumatismele maxilo-faciale suferite în copilărie pot modifica poziția dinților sau a maxilarului. 

• Uzura inegală a dinților poate afecta, la adulți, alinierea dentară. 

Cum arată o mușcătură corectă 

Ocluzia dentară ideală este esențială pentru sănătatea orală. Într-o mușcătură corectă: 

• dinții superiori acoperă ușor dinții inferiori, în special incisivii; 

• caninii și molarii de pe arcada superioară sunt aliniați perfect cu cei de pe arcada inferioară; 

• dinții păstrează între ei spații foarte mici, cât să pătrundă ața dentară; 

• raportul dintre maxilar și mandibulă este echilibrat, fără proeminențe excesive. 

Această aliniere asigură o masticație eficientă, protejează articulațiile și menține estetica feței. 

Tipuri de malocluzii dentare  

Clasificarea malocluziilor se face în funcție de raportul dintre maxilarul superior și mandibulă, dar și de alinierea individuală a dinților pe arcade. În funcție de tip, malocluzia poate fi ușoară, aproape imperceptibilă, sau severă, necesitând tratamente complexe, care combină ortodonția cu chirurgia maxilo-facială. 

Malocluzie de Clasa I 

Aceasta este forma cel mai frecvent întâlnită. Relația dintre maxilar și mandibulă este în mare parte normală, ceea ce înseamnă că dinții superiori și inferiori se întâlnesc corect în poziție frontală, dar există probleme de aliniere a dinților, care pot fi strâmbi, rotați sau înghesuiți. 

De obicei, acest tip de malocluzie nu afectează masticația în mod semnificativ, dar poate crea dificultăți în igienizarea corectă, favorizând apariția cariilor și bolilor gingivale. Tratamentul ortodontic clasic sau cu alignere transparente este, de regulă, suficient pentru rezolvarea problemei.  

Malocluzie de Clasa a II-a (retrognatism) 

Malocluzia de Clasa a II-a se caracterizează printr-un maxilar superior proeminent în raport cu cel inferior (mandibula) – profilul feței devine convex, cu bărbia retrasă și incisivii superiori vizibil proiectați, iar pacientul poate întâmpina dificultăți în închiderea completă a gurii și în masticație. 

Această anomalie ocluzală poate fi cauzată de factori ereditari, dar și de obiceiuri vicioase din copilărie (suptul prelungit al degetului sau al suzetei). Tratamentul include adesea aparate dentare fixe (metalice, ceramice sau din safir), iar în cazurile severe poate fi necesară combinarea cu chirurgie ortognatică pentru repoziționarea mandibulei. 

Malocluzie de Clasa a III-a (prognatism mandibular) 

În malocluzia de Clasa a III-a, mandibula este prea dezvoltată și proeminentă față de maxilarul superior, ceea ce creează o mușcătură inversată, în care dinții inferiori se suprapun peste cei superiori. Profilul feței devine concav, pacientul poate avea probleme semnificative de masticație și de vorbire, iar uzura dinților poate fi accentuată. 

Prognatismul mandibular poate fi ereditar sau poate apărea din cauza unor traumatisme ori dezechilibre de dezvoltare. Tratamentul implică, de regulă, atât purtarea unui aparat ortodontic, cât și chirurgia maxilo-facială – necesară pentru corectarea poziției mandibulei și refacerea echilibrului estetic și funcțional. 

Mușcătură deschisă 

Mușcătura deschisă se caracterizează printr-un spațiu vizibil între dinții de pe arcada superioară și cei de pe arcada inferioară când gura este închisă, în special în zona frontală. Lipsa de contact poate fi cauzată de suptul prelungit al degetului, poziționarea incorectă a limbii sau respirația orală cronică. 

Pacienții cu acest tip de malocluzie pot întâmpina dificultăți de masticație și pot dezvolta probleme de pronunție. Tratamentul implică, de regulă, aparate dentare speciale și exerciții de corectare a obiceiurilor vicioase. 

Mușcătură adâncă 

Mușcătura adâncă se caracterizează prin suprapunerea excesivă a incisivilor superiori peste cei inferiori. Este un tip de malocluzie care poate provoca uzura accentuată a dinților inferiori și iritații ale gingiilor superioare, poate determina dureri la nivelul articulației temporo-mandibulare sau dificultăți în deschiderea completă a gurii. 

Tratamentul presupune purtarea unor aparate ortodontice care repoziționează dinții, pentru a restabili mușcătura corectă. 

Mușcătură încrucișată 

Mușcătura încrucișată apare atunci când unii dintre dinții de pe arcada superioară se poziționează în spatele corespondenților lor de pe arcada inferioară, la închiderea gurii. Acest lucru duce la dezechilibre în masticație, la creșterea ratei de uzură dentară și poate afecta simetria feței. 

Corecția se face prin aparate ortodontice fixe, iar în cazurile severe poate fi necesară intervenția chirurgicală. 

Cum afectează malocluzia coloana vertebrală 

Puțini pacienți asociază problemele dentare cu durerile de spate, însă legătura este reală. Mușcătura incorectă influențează poziția mandibulei și, implicit, alinierea capului și a gâtului. 

Atunci când articulația temporo-mandibulară este suprasolicitată din cauza malocluziei, corpul compensează prin modificări posturale. Aceste ajustări se transmit în lanț, afectând coloana cervicală și, mai departe, întreaga coloană vertebrală. Rezultatul poate fi apariția durerilor de gât, de umeri și de spate, precum și a tensiunilor musculare cronice. 

Alte probleme de sănătate pe care le provoacă malocluzia 

Lăsată netratată, mușcătura incorectă: 

• duce la tulburări de masticație și, pe cale de consecință, la probleme de digestie; 

• provoacă uzura prematură a dinților, favorizând sensibilitatea dentară și fracturile dentare; 

• contribuie la apariția tulburărilor de vorbire; 

• generează probleme la nivelul articulației temporo-mandibulare (ATM) – durere, pocnituri, limitarea deschiderii gurii; 

• susține tensiunea musculară la nivelul capului și al gâtului, determinând apariția durerilor de cap; 

• cauzează apnee în somn și sforăit (mai ales în cazurile severe de malocluzie). 

Tratamentul malocluziei  

Tratamentul depinde de tipul și severitatea malocluziei, dar și de vârsta pacientului. Planul terapeutic stabilit de medic după consultație și investigațiile imagistice poate presupune: 

• tratament ortodontic – aparatul dentar clasic și cele moderne, invizibile (alignere), sunt soluțiile utilizate cel mai frecvent. În cazul copiilor, interceptarea timpurie cu aparate mobile sau disjunctoare maxilare poate preveni agravarea malocluziei; 

• tratament chirurgical – în special în formele severe, când sunt dezechilibre scheletale importante, este recomandată chirurgia ortognatică. Aceasta presupune repoziționarea maxilarului sau mandibulei pentru restabilirea echilibrului facial și funcțional. 

• tratament ortodontic și chirurgical combinat, cu colaborarea dintre specialistul ortodont și chirurgul oro-maxilo-facial, pentru obținerea rezultatelor optime. 

În anumite cazuri, pot fi necesare măsuri adjuvante, precum extracții sau tratamentul unor afecțiuni dentare sau gingivale, corectarea obiceiurilor vicioase sau recuperarea funcțională prin exerciții și terapie logopedică. 

Alinierea corectă a dinților este importantă pentru sănătate. Obține un plan terapeutic personalizat 

Dacă te confrunți cu probleme de aliniere a dinților, nu amâna vizita la stomatolog. La fel, dacă observi la copilul tău dințișori strâmbi, înghesuiți sau prea spațiați – cu cât intervenim mai repede, cu atât sunt mai mari șansele de a rezolva problema fără intervenții majore. 

În Clinicile Trident, o echipă multidisciplinară de ortodonți și specialiști în chirurgie oro-maxilo-facială îți oferă soluții personalizate pentru fiecare tip de malocluzie. Programează-te la o consultație și descoperă cum îți poți redobândi estetica zâmbetului și restabili funcțiile orale.